Zilele trecute am primit o veste ingrozitoare...O veste care mi-a reaprins sentimente contradictorii, sentimente pe care le credeam de mult reprimate. Sentimente de ura profunda, de neputinta dar in acelasi timp de iubire si compasiune... Sunt momentele in care te simti mic, neputincios in fata vietii si realizezi ca oricat te-ai straduii nu reusesti sa te ridici de la conditia de simplu muritor. Realizezi ca nu poti sa fi stapan pe ceva ce nu iti apartine. Ura si iubirea imi izvoreau din acelasi punct comun. Din aceeasi durere canalizata dar totodata erau doua sentimente profund diferite. Exact ca doua rauri care au acelasi izvor, dar drumul lor este diferit. Am incercat apoi sa ma refugiez in mine, sa scap de acea durere care imi apasa tamplele. Nu am reusit! Stiind ca nu pot sa fac nimic pentru acea persoana, m-am inchis si mai mult in mine. Mi-am lasat trupul si mintea sfasiata de acele sentimente contradictorii. Asta era in sufletul meu...Dar....Dar...Ce o fi in sufletul acelei persoane???.....Va IUBESC pe toti cu URA......
